Desigur..trebuia sa pleci.Asa cum faci de fiecare data la sfarsit.Imi promiti mereu ca o sa ma iei cu tine dar niciodata nu o faci.Ai disparut in spatele norilor ca un las si nu ne-ai lasat decat apusul in urma ta ca amintire.Nu ti-a pasat ca ne-ai lasat tremurand de frig pe intuneric.
Toamna se apropie,iar tu te vei ascunde dupa norii gri aruncandu-mi cate-o raza de speranta in fiecare zi spunandu-mi ca ne vom vedea in curand.
Iarna imi vei ascunde lacrimile grele de pe obraz care ingheata inainte de a ajunge la buzele uscate,dand usor drumul din cer fulgilor pufosi si albi.
Primavara..primavara in sfarsit te vad.!In fiecare dimineata imi bati in fereastra aducand cu tine mirosul florilor proaspete,un cer de-un albastru infinit si roua pura.
Si vara..Esti AL MEU.!
..Deja iti simt lipsa,Soare de vara.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu